Când așteptările se împlinesc …

De curând am participat cu echipa de management din cadrul Companiei Imobiliare FIDELIA CASA la un training organizat de Extreme Training. Exagerat spus “organizat” pentru ca “mesterul” Marian Rujoiu nu avea nimic pregătit pentru acest curs. Nici macar un titlu… totul se învârtea în jurul managementului… dar ceva specific… nimic!

Am mai participat până acum la diverse training-uri atât cu echipa de la Extreme Training cât şi cu alte firme de dezvoltare profesională… Toate au avut o temă bine definită, un plan bine pus la punct, o strategie, o prezentare powerpoint, materiale, etc….

De data asta chiar a fost o provocare atât pentru noi, dar mai ales pentru trainer…uff, mai ales pentru el!

După 10 minute faţă în faţă cu fiecare din noi însă şi-a format rapid o parere şi a încropit o strategie pentru următoarele 2 zile de intens training…

Mare i-a fost mirarea să vadă că aproape de sfârşitul primei zile epuizase deja tot planul ce şi-l creionase pentru noi.

Şi asta pentru unul din exerciţii, “pas” dacă e să-l citez, s-a dovedit a fi unul foarte simplu dar enorm de dificil în acelaşi timp, iar noi, o echipă veche dar totuşi noua, l-am abordat cu foarte multă deschidere şi sinceritate, lucru pe care l-a surprins pe Marian…cel puţin asta a declarat, probabil se aştepta să ne “dezgheţăm” mai greu!

Exerciţiul a fost orice pentru mine şi colegii mei, numai nu surprinzător…Ne cunoaştem de atâta timp încât să dai un feed-back pozitiv şi unul negativ (din inima) ni s-a părut un lucru constructiv…în plus nu aveam nimic de pierdut… Până la urma să multumesti cuiva pentru ajutorul acordat sau să scoti în evidentă un lucru pe care ai vrea să-l însusesti de la cealaltă persoana tocmai pentru că acel lucru îl face deosebit nu e atât de greu…

Însă ce te faci când trebuie să-i transmiţi celuilalt că “ceva” din atitudinea, acţiunea/acţiunile sau cuvintele lui te-au afectat într-o măsură mai mică sau mai mare şi ţi-au perturbat activitatea? Când şi cum transmiţi o astfel de informaţie astfel încât să nu o ia nimeni în sens personal, să nu creezi şi mai multă frustrare sau tensiune inutilă, să nu interfereze cu activitatea şi comunicarea zilnică?

Bună întrebare…şi pe cât de scurtă e, pe atât de simplu e răspunsul:  Cât de repede îţi permite timpul şi locaţia…

Că nu e usor de digerat un feed-back negativ toată lumea o ştie…cui îi place să i se reamintească că e zăpăcit sau repezit sau că nu ascultă destul?

În schimb, acest feed-back negativ dat la momentul potrivit şi pe tonul adecvat poate schimba…oameni, comportamente, atitudini, situaţii…

Personal, n-am auzit nimic nou… cu privire la ceea ce fac sau nu bine… însă mi-a confirmat încă o dată unde trebuie să lucrez… mi-a arătat că oamenii din faţa mea, oameni cu care petrec mare parte din zi, oameni cu care împart reuşitele şi dezamăgirile, oameni pe care îi respect şi de la care am învăţat enorm de multe, sunt niste profesionişti desăvârşiţi şi open-minded; mi-a arătat că acestor oameni le pasă de persoană, activitatea, succesul sau creşterea mele în firma… mi-a aratat că, cu foarte puţin, se poate schimba foarte mult…..mi-a arătat ceea ce viaţa în vânzări (un roller-coaster pus pe o mişcare continuă de fast-forward) ne face să uitam: faptul că suntem parte dintr-o echipă, dintr-un tot, dintr-un mecanism bine pus la punct unde fiecare reprezentăm o rotiţă şi depindem unul de cealalalt… mi-a reamintit că “concurenţa” e în afara sistemului nostru şi noi trebuie să colaborăm şi mai mult pentru a o decima.

Acest training (părerea mea e că e mult spus training – mai degrabă sedinţa psihologică de grup) ne-a apropiat şi mai mult, ne-a facut să ne analizăm în parte dar şi pe ceilalţi tocmai pentru a face “rotiţele” să funcţioneze ca unse…ne-am luat un angajament faţă de noi şi faţă de ceilalţi că vom schimba cel puţin un lucru care “dăunează” atât nouă cât şi celorlalţi… astfel ne imbunătăţim nu doar activitatea profesională ci accedem la un nivel superior şi în celelalte arii ale vieţii fiecăruia…

Poate când s-a gândit şeful nostru la necesitatea acestui curs şi-a dorit doar reactualizarea informaţiilor referitoare la “meseria” de manager… nu cred că a anticipat o astfel de abordare neconvenţională şi directă… cred că sunt în asentimentul colegilor mei când spun că speram însă că rezultatul “gândurilor” de schimbare exprimate public şi deschis cu ocazia acestui training de fiecare din noi să nu întarzie să apară iar efectele acestor îmbunătăţiri să se regăsească în activitatea noastră de zi cu zi confirmând încă o dată că facem parte din cea mai puternică echipă de management din imobiliare din Iaşi şi, de ce nu?, din Moldova….

Îi mulţumesc lui Marian Rujoiu pe această cale pentru sclipirea pe care a avut-o şi pentru că, atunci când rolurile s-au inversat, mi-a permis să-mi asum rolul de trainer iar el a fost un “cursant” interactiv!

Datorită lui, cândva, în această viaţă, voi înnota cu delfinii!